Este incredibil cum, din ce în ce mai frecvent, utilizarea platformelor sociale și de divertisment precum Facebook, Instagram și TikTok influențează starea noastră emoțională, stima de sine și relațiile pe care le avem cu ceilalți. În era conectivității constante, platformele de social media au devenit instrumente esențiale pentru comunicare și divertisment. Totuși, impactul lor – pozitiv, dar și negativ, asupra sănătății mintale este un subiect de îngrijorare tot mai mare.
Poate unul dintre cele mai pozitive aspecte este acela că social media a jucat un rol crucial în furnizarea de suport și crearea unui sentiment de apartenență. Comunitățile online centrate pe interese, provocări sau condiții specifice (cum ar fi forumurile de sănătate mentală sau grupurile pentru afecțiuni cronice) permit oamenilor să se conecteze cu cei care înțeleg experiențele lor. Acest sentiment de comunitate dezvoltă spiritul empatic oferind suport emoțional, sfaturi și validare. Mai mult, social media ajută indivizii să mențină relații, chiar și la distanțe mari, astfel că membrii familiei și prietenii pot rămâne conectați prin fotografii, mesaje și apeluri video, toate acestea oferind un sentiment de apropiere, în ciuda separării geografice. În momentele de criză, platforme precum Twitter sau Facebook s-au dovedit a fi valoroase pentru creșterea gradului de conștientizare sau organizarea de ajutor pentru cei aflați în nevoie.
În ciuda tuturor acestor aspecte pozitive, partea mai întunecată a social media nu poate fi ignorată. Unul dintre cele mai semnificative efecte negative este contribuția la anxietate și depresie. Platformele de social media sunt adesea concepute pentru a încuraja utilizarea frecventă, atrăgând utilizatorii într-un ciclu nesfârșit de derulare și comparație. Expunerea constantă la postările altora – despre viețile lor aparent perfecte, poate duce la sentimente precum insuficiența, invidia și stima de sine scăzută. Acest ciclu poate agrava afecțiunile de sănătate mentală, în special pentru cei deja vulnerabili.
Mai mult, bullying-ul online (sau cyberbullying-ul) a devenit o problemă majoră. Anonimitatea oferită de platformele de social media permite indivizilor să hărțuiască alți utilizatori fără consecințe imediate, ceea ce poate duce la suferință psihologică pentru victime. Persistența hărțuirii online poate afecta semnificativ sentimentul de siguranță, identitate și bunăstare. Numeroase studii au explorat relația dintre utilizarea social media și sănătatea mintală – obținând rezultate mixte. Cercetările arată că impactul depinde în mare măsură de modul în care platformele sunt folosite. Consumul pasiv, în care utilizatorii derulează conținut fără a interacționa, este adesea asociat cu emoții negative, precum singurătatea și anxietatea. Pe de altă parte, participarea activă, cum ar fi angajarea în conversații sau crearea de conținut semnificativ, a fost asociată cu rezultate mai pozitive.
Unii experți recomandă o abordare mai conștientă și echilibrată a social media, încurajând utilizatorii să ia pauze, să își „curețe” fluxul pentru a promova pozitivitatea și să prioritizeze conexiunile din lumea reală. Profesioniștii în sănătatea mintală sugerează, de asemenea, stabilirea unor limite și practicarea „detoxifierii” digitale pentru a reduce natura copleșitoare a social media.
Deși social media a revoluționat într-adevăr comunicarea și a creat oportunități de conectare și suport, efectele sale asupra sănătății mintale rămân complexe. Recunoașterea atât a impactului pozitiv, cât și a celui negativ poate ajuta utilizatorii să „navigheze” în viețile lor digitale mai conștient, profitând cu precădere de o implicare sănătoasă în platformele online, în detrimentul unui mediu toxic.
Pasionată de artă în toate formele ei, Alexandra Marinescu este master al Facultății de Științe Politice, Litere și Comunicare, Universitatea Valahia din Târgoviște.
