Cu câteva zile înainte de intrarea în vigoare a noilor obligații fiscale pentru români, subprefectul județului Dâmbovița, Teodor Radoi, analizează pe înțelesul tuturor, modificările privind impozitele locale. Într-un context economic marcat de scumpiri succesive și neliniște în rândul populației, acesta explică mecanismele din spatele majorarilor.
„Eu consider că oamenilor trebuie să li se spună adevărul, fără ocolișuri. E o dovadă de respect pentru cei care muncesc și plătesc taxe în această țară. Și eu mă consider un cetățean simplu și prefer un adevăr mai puțin frumos, decât o minciună frumoasă sau o promisiune irealizabilă.”
Subprefectul arată că modificările nu țin de administrația locală și nu sunt rezultatul vreunei decizii luate la nivel județean. Acesta precizează că, potrivit Legii nr. 239/2025 și OUG nr. 78/2025, calculele impozitelor locale se bazează pe valori actualizate la nivel național, care în ultimii ani nu au mai reflectat realitatea economică.
„În ultimii 10–15 ani au crescut prețurile proprietăților, salariile și costurile serviciilor publice, în timp ce impozitele au crescut lent, doar prin indexări cu rata inflației”, a punctat subprefectul, subliniind că această reașezare era, din punct de vedere tehnic și bugetar, inevitabilă.
Teodor Rădoi insistă asupra faptului că primăriile nu decid majorările, ci doar aplică o lege națională obligatorie.
„Este o modificare stabilită prin lege, aplicată în toată România, inclusiv în județul Dâmbovița. Primăriile doar o aplică, de obicei la nivelul minim prevăzut în Codul Fiscal actualizat. În cazul în care consiliile locale nu aplică legea națională și nu emit hotărâri cu noile impozite, se vor institui din oficiu impozite la pragurile maxime prevăzute de lege, iar acest blocaj îi va afecta tot pe cetățeni.”
În ceea ce privește impactul asupra populației, mesajul transmis este unul realist.
„Pentru locuințele cu suprafețe decente sau pentru autoturismele nepoluante, din clasa medie, creșterile în valoare absolută vor fi suportabile. E normal, totuși, ca persoanele cu mai multe proprietăți sau vile cu suprafețe mari să plătească sume destul de mari față de prezent.”
Explicațiile includ și exemple concrete, pe care subprefectul le-a prezentat public pentru a elimina confuziile. Un apartament de 60 de metri pătrați va avea un impozit anual de aproximativ 270 de lei, față de 150 în prezent. În mediul rural, o casă de 100 de metri pătrați va trece de la aproximativ 180 de lei pe an la în jur de 325 de lei, în funcție de zona localității. La autoturisme, situația este variabilă, existând atât creșteri, cât și scăderi: de exemplu, pentru un motor Euro 4 de 1600 cm³ impozitul urcă de la 80 la circa 150 de lei, în timp ce pentru un Euro 5 de 2000 cm³ acesta chiar scade, de la 280 la 267 de lei.
„Nu trebuie să facem nimic special acum, doar să avem răbdare și să nu intrăm în panică, mai ales că circulă multe dezinformări. După 1 ianuarie 2026, fiecare va primi decizia de impunere cu suma exactă sau va putea cere informații detaliate de la primărie. Voi încuraja primarii să vă informeze clar și transparent”, a transmis subprefectul.
În finalul mesajului, acesta oferă o perspectivă personală asupra motivului pentru care această reașezare de impozite este justificată.
„Un prieten foarte bun de-al meu și-a cumpărat un apartament în Titu, în anul 2012, cu aproximativ 20.000 de euro. La peste 13 ani distanță, impozitul pe acel apartament nu era cu mult mai mare decât în 2012, deși astăzi un apartament similar în Titu se vinde cu 60.000–70.000 de euro. Între timp, toate blocurile vechi din oraș au fost modernizate prin investiții realizate din bugetul primăriei. Acesta este motivul pentru care o reașezare a impozitelor era necesară: nu pentru a împovăra oamenii, ci pentru ca taxele să fie mai apropiate de realitate și să poată susține servicii și investiții mai bune pentru comunitate.”
AUTOR: F.S.
