Complexitatea tot mai mare a proiectelor, presiunea termenelor și blocajele administrative schimbă modul în care funcționează piața construcțiilor din România. Într-un domeniu în care întârzierile, neconcordanțele dintre specialități și modificările apărute în timpul execuției sunt frecvente, diferența este făcută tot mai mult de capacitatea de coordonare și anticipare, consideră dambovițeanul Mihai Vădan, Managing Partner ING Proiect.

Într-un interviu acordat unei publicații de specialitate, acesta a vorbit despre problemele structurale ale pieței de proiectare, despre presiunea compromisurilor și despre provocările pe care le aduce gestionarea proiectelor complexe.

„Problema pe care am identificat-o era fragmentarea responsabilității. Într-un proiect complex — arhitectură, structură, instalații, management — fiecare componentă era asigurată de entități separate, fără coordonare reală între ele. Rezultatul îl cunoaște oricine a lucrat în construcții: neconcordanțe între planșe, decizii luate în izolare care generează conflicte în șantier și un beneficiar care nu știe cui să se adreseze când ceva nu merge”, a explicat Mihai Vădan.

Acesta susține că multe dintre blocajele din construcții apar încă din faza de proiectare și sunt amplificate de lipsa unei comunicări eficiente între specialități, dar și de dificultățile administrative.

„Există trei blocaje structurale pe care le întâlnim constant. Primul ține de coordonarea între specialități. Al doilea vine dinspre beneficiar: tema de proiectare e rareori complet elaborată la start și devine mai precisă pe parcurs. Al treilea și cel mai greu de controlat e cadrul administrativ: avize cu termene lungi, interpretări diferite ale acelorași reglementări, proceduri rigide față de ritmul real al proiectelor”, spune Managing Partner-ul ING Proiect.

În opinia sa, un proiect bine gestionat nu înseamnă doar predarea documentației tehnice, ci capacitatea de a preveni problemele înainte ca acestea să devină critice în șantier.

„Diferența esențială o face momentul în care sunt luate deciziile dificile — înainte să devină urgențe. Managementul de proiect bun e, în mare măsură, un exercițiu de anticipare: să identifici punctele de risc din timp și să ai deja un răspuns pregătit. Criza nu e locul în care se iau decizii bune”, a precizat Mihai Vădan.

Acesta a vorbit și despre presiunea tot mai mare pe costuri, atât în sectorul public, cât și în cel privat, atrăgând atenția că multe proiecte ajung să fie afectate tocmai din cauza aspectelor care nu sunt analizate corespunzator din stadiul incipient.

„Ceea ce evităm este să proiectăm o soluție coerentă și apoi să o decupăm pentru a o încadra în buget — procesul acela produce rezultate slabe din ambele perspective: nici calitatea nu se păstrează, nici economia nu e reală. Preferăm să recalibrăm soluția devreme, cu toate datele pe masă. Un proiect compromis pe parcurs costă mai mult decât unul calibrat corect de la început”, afirmă acesta.

În ceea ce privește digitalizarea, Mihai Vădan consideră că noile instrumente tehnologice ajută semnificativ coordonarea proiectelor, însă nu pot înlocui experiența și capacitatea de analiză.

„BIM-ul a transformat detectarea conflictelor dintre instalații și structură dintr-un proces de verificare manuală, care dura săptămâni, într-unul automat, care produce rezultate în câteva ore. Dar există și o limitare mai subtilă: cantitatea de informație dintr-un model digital poate crea o senzație de certitudine care nu e întotdeauna justificată. Modelul arată bine, dar asta nu înseamnă că proiectul e bun. Instrumentul nu înlocuiește judecata”, a mai declarat Managing Partner-ul ING Proiect.

Referindu-se la evoluția pieței construcțiilor în următorii ani, dambovițeanul spune că proiectele vor deveni tot mai complexe, iar birourile care vor rezista vor fi cele capabile să integreze servicii și să gestioneze eficient situațiile neprevăzute.

„Va conta capacitatea de a gestiona complexitatea, nu dimensiunea biroului sau specializarea îngustă. Proiectele devin mai complicate în toate dimensiunile: tehnic, procedural, contractual”, consideră Mihai Vădan.

AUTOR: F.S.