Solstițiul de vară 2026 are loc duminică, 21 iunie, la ora 11:24, ora României și marchează începutul verii astronomice în emisfera nordică.

Astăzi, durata luminii naturale ajunge la maximum, iar noaptea este cea mai scurtă din an. După solstițiu, zilele încep să se micșoreze treptat, la început aproape insesizabil.

În România, solstițiul de vară din 2026 va aduce cea mai lungă zi din an, cu aproximativ 15 ore și 32 de minute de lumină naturală. Fenomenul marchează perioada în care durata intervalului dintre răsărit și apus atinge valoarea maximă.

Totodată, Soarele va ajunge la cea mai mare altitudine pe cer pentru latitudinile țării noastre, ridicându-se la aproximativ 67°52′ deasupra orizontului. Această poziționare explică numărul ridicat de ore de lumină și intensitatea mai mare a radiației solare specifice începutului verii astronomice.

Solstițiul de vară are loc în momentul în care longitudinea astronomică a Soarelui ajunge la 90°, eveniment care marchează începutul oficial al verii astronomice în emisfera nordică. Fenomenul este determinat de mișcările Pământului, respectiv rotația în jurul propriei axe și revoluția în jurul Soarelui.

Un rol esențial îl are și înclinația axei terestre, de 66°33′ față de planul orbitei. Această caracteristică face ca radiația solară să fie distribuită diferit între cele două emisfere, explicând atât alternanța anotimpurilor, cât și modificările periodice ale duratei zilei și nopții de-a lungul anului.

După momentul Solstiţiului de vară, durata zilei va începe să scadă, iar a nopţii să crească, timp de 6 luni, până la 21 decembrie, momentul solstiţiului de iarnă. Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul se derulează în sens invers.

Editor: IFA