Mai multe partide politice neparlamentare au solicitat dizolvarea sau radierea din Registrul partidelor politice, în special după ce Autoritatea Electorală Permanentă a anunțat acțiuni de control privind respectarea obligațiilor legale. Informația a fost făcută publică de președintele AEP, dâmbovițeanul Adrian Țuțuianu, în cadrul consultărilor organizate pe tema noului proiect al legii partidelor politice.

„În ultimele luni, mai multe partide politice neparlamentare au solicitat dizolvarea sau radierea din Registrul partidelor politice, în special după anunțarea de către AEP a acțiunilor de control privind respectarea obligațiilor legale”, a declarat Adrian Țuțuianu.

Președintele AEP consideră că situația arată necesitatea unor reguli clare și aplicabile tuturor formațiunilor, indiferent dacă acestea au sau nu reprezentare în Parlament.

„Aceste situații evidențiază necesitatea unui cadru legislativ clar, predictibil și aplicabil tuturor formațiunilor politice, indiferent dacă sunt parlamentare sau neparlamentare. Partidele politice au un rol important în viața democratică, însă, din momentul înființării și înregistrării lor, trebuie să respecte cadrul legal aplicabil”, a mai precizat președintele Autorității Electorale Permanente.

Declarațiile au fost făcute în timpul unei reuniuni la care conducerea AEP a discutat cu reprezentanții a 15 partide neparlamentare despre proiectul noii legi a partidelor politice. Printre formațiunile participante s-au aflat Forța Dreptei, REPER, SENS, Partidul Național Conservator Român, Partidul Noua Românie.

Proiectul se află în transparență decizională din 21 august, iar discuțiile au vizat atât principalele prevederi, cât și observațiile și criticile formulate de reprezentanții partidelor.

AEP a făcut și o precizare în privința traseului viitoarei legi, după apariția unor informații potrivit cărora aceasta ar putea fi promovată prin ordonanță de urgență. Autoritatea arată că proiectul va urma procedura legislativă în Parlament, unde urmează să fie dezbătut și adoptat potrivit etapelor prevăzute de lege.

La elaborarea documentului, potrivit AEP, au fost avute în vedere jurisprudența europeană și națională, recomandările OSCE/ODIHR și ale Comisiei de la Veneția, precum și decizii ale CCR și Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Consultările vor continua atât cu partidele parlamentare, cât și cu cele neparlamentare, înainte ca proiectul să intre în procedura legislativă.

AUTOR: F.S.