Berea fără alcool își consolidează poziția în rândul consumatorilor români, depășind treptat rolul de simplă alternativă în situațiile în care consumul de alcool nu este o opțiune. Un studiu recent evidențiază evoluția categoriei: pe lângă situațiile în care alcoolul nu poate fi consumat și posibilitatea de a conduce în siguranță, gustul și flexibilitatea consumului devin tot mai relevante. În continuare, un procent semnificativ de 44% dintre consumatori aleg berea fără alcool atunci când preferă să nu consume alcool, în timp ce 42% menționează posibilitatea de a conduce în siguranță. Dincolo de aceste motivații funcționale însă, gustul și flexibilitatea consumului câștigă tot mai multă relevanță: 31% dintre consumatori apreciază gustul similar cu cel al berii tradiționale, iar 28% consideră importantă posibilitatea de a consuma bere fără alcool în orice moment al zilei. Studiul a fost realizat de Reveal Marketing Research, la solicitarea Centrului de Studii despre Bere, și a analizat obiceiurile de consum ale românilor în raport cu berea fără alcool.

Importanța obiceiurilor responsabile asociate consumului de alcool este cu atât mai mare în rândul persoanelor cu vârste între 35 și 44 de ani, unde această motivație ajunge la 53%. Posibilitatea de a conduce în siguranță este, de asemenea, deosebit de relevantă pentru segmentul 35-44 de ani (52%), femei (48%) și persoane cu vârste între 25 și 34 de ani (46%). În rândul tinerilor de 18-24 de ani, acest motiv este menționat de 30% dintre respondenți.

Flexibilitatea consumului este mai importantă în rândul persoanelor cu vârste între 25 și 44 de ani, unde această motivație ajunge la 31-32%. În același timp, consumul de bere fără alcool la prânz sau în timpul programului este menționat de 24% dintre consumatori, în creștere cu 3 pp față de anul trecut.

“Berea fără alcool este deja o alegere naturală pentru majoritatea consumatorilor atunci când alcoolul nu este o opțiune, iar evoluția motivelor de consum către gust și flexibilitatea de a o consuma în orice moment al zilei indică o categorie aflată într-un proces de normalizare și diversificare a ocaziilor de consum. Altfel spus, este evident că berea fără alcool a devenit parte din rutină, nu doar o excepție.”, a declarat Alin Popescu, Secretar general Centrul de Studii despre Bere.

O alegere firească și responsabilă

Având în vedere că 54% dintre români declară că beau bere fără alcool frecvent sau ocazional în situații care implică șofatul, procentul ajungând la 60% în rândul bărbaților, percepția socială vine să confirme această evoluție. Atunci când cineva dintr-un grup de prieteni alege bere fără alcool, 40% dintre respondenți consideră alegerea „perfect firească”. Acceptarea este chiar mai ridicată în rândul persoanelor de peste 55 de ani, unde ajunge la 45%.

Responsabilitatea este a doua asociere importantă: 34% dintre respondenți consideră că o persoană care alege bere fără alcool face o alegere responsabilă, percepția fiind relativ uniformă între sexe și grupele de vârstă.

60% dintre români ar recomanda berea fără alcool

Disponibilitatea de a recomanda categoria confirmă statutul consolidat de alternativă atunci când alcoolul nu este o opțiune. 60% dintre respondenți spun că ar recomanda probabil sau foarte probabil berea fără alcool unei persoane care urmează să conducă sau care, din alte motive, nu poate consuma alcool. Femeile sunt chiar și mai dispuse să recomande categoria, cu 63%, comparativ cu 56% în rândul bărbaților.

„În ansamblu, datele conturează o categorie care își extinde treptat relevanța: de la o soluție aleasă atunci când alcoolul trebuie evitat către o alternativă de bere care poate răspunde unor contexte mai diverse de consum.”, a declarat Marius Luican, Director General al Reveal Marketing Research.

Berea fără alcool, asociată cu gustul, prospețimea și responsabilitatea

Întrebați ce cuvânt asociază spontan cu expresia „bere fără alcool”, respondenții au oferit răspunsuri care reflectă atât percepții pozitive, cât și beneficiile practice ale categoriei. „Bună” este cea mai frecventă asociere, urmată de „responsabilitate”. Printre celelalte cuvinte evocate în listă se numără și „răcoritoare”, „siguranță” și „gust”.

***

Despre Cercetarea de Piață

Metodologie: Studiul Reveal Marketing Research s-a desfășurat online, în luna septembrie 2026, pe un eșantion reprezentantiv național de 1.009 respondenți de peste 18 ani, din mediul urban și rural, utilizatori de internet.

Despre Centrul de Studii despre Bere

Centrul de Studii despre Bere este o inițiativă interdisciplinară care explorează profunzimea socială, culturală și istorică a consumului de bere din România. Activitatea sa se concentrează pe rolul berii ca liant social – o băutură care de secole aduce oamenii împreună în jurul poveștilor, tradițiilor și momentelor comune. Obiectivul centrului constă în investigarea și promovarea modului în care berea contribuie la bunăstarea socială, la formarea relațiilor interumane și la construirea comunităților, atât în context tradițional, cât și modern.

Centrul de Studii despre Bere este rezultatul demersului celor trei membri fondatori: dr. Corina – Aurelia Zugravu, profesor universitar doctor în cadrul UMF „Dr. Carol Davila”, căreia îi revine şi calitatea de Preşedinte în cadrul Centrului de Studii despre Bere, Sănătate şi Nutriţie, dr. Alin Popescu, medic primar în medicină sportivă şi consultant în probleme de nutriţie, deţinând calitatea de Secretar general, şi dr. Mihaela Begea, doctor în ştiinţe inginereşti.

Centrul de Studii despre Bere a fost cunoscut anterior sub titulatura de Centrul de Studii despre Bere, Sănătate şi Nutriţie, entitate care timp de 12 ani a derulat o activitate de cercetare susținută și relevantă pe teritoriul României, concentrată asupra evaluării efectelor consumului moderat de bere asupra organismului din perspectivă nutrițională. Noua titulatură exprimă însă interesul științific curent al celor trei membri fondatori pentru a explora o altă valență importantă a berii: ingredient important pentru o viață adultă echilibrată.