Miros de pastramă și bunătăți pregătite pe loc, tarabe încărcate cu roadele toamnei, meșteșugari, producători și oameni veniți din toate colțurile județului. La Fieni, Târgul de Sfântul Dumitru a readus, în acest sfârșit de săptămână, atmosfera târgurilor de odinioară, într-un loc în care tradiția continuă să fie păstrată de la o generație la alta.
Desfășurat în perioada 24–26 octombrie, în cartierul Costești, târgul este considerat cel mai mare eveniment de acest fel din Dâmbovița și unul dintre reperele toamnei în nordul județului. Legumicultori, pomicultori, apicultori, crescători de animale și meșteșugari își aduc aici produsele, iar vizitatorii au ocazia să cumpere direct de la cei care le-au obținut sau pregătit.
Povestea târgului este strâns legată de sărbătoarea Sfântului Dumitru și de vechile întâlniri dintre gospodarii de la munte și cei de la șes. Odinioară, oamenii veneau nu doar pentru negoț, ci și pentru a-și revedea rudele și prietenii, pentru a schimba produse și pentru a-și pregăti gospodăriile înainte de sosirea iernii. Din aceste obiceiuri s-a păstrat până astăzi un târg în care cumpărăturile sunt doar o parte a experienței.
Printre cei care au vizitat anul acesta târgul s-a numărat și președintele Consiliului Județean Dâmbovița, Corneliu Ștefan, care a remarcat participarea numeroasă și diversitatea producătorilor prezenți.
„Târgul de Sfântul Dumitru de la Fieni este cel mai mare târg din Dâmbovița, care aduce împreună legumicultori, pomicultori, apicultori și meșteșugari din tot județul nostru”, a transmis președintele CJD.
Acesta a subliniat și importanța susținerii celor care muncesc în agricultură și în micile gospodării, astfel încât produsele lor să ajungă la cât mai mulți cumpărători.
„Producătorii noștri merită toată aprecierea și susținerea. Trebuie să le fim alături și să îi încurajăm în munca lor, iar produsele locale să ajungă pe mesele cât mai multor dâmbovițeni”, a adăugat Corneliu Ștefan.
În calendarul popular, sărbătoarea Sfântului Dumitru marchează sfârșitul sezonului pastoral și apropierea iernii. Nu întâmplător, târgurile organizate în această perioadă au fost, vreme îndelungată, locurile în care oamenii își făceau ultimele provizii și încheiau socotelile unui an de muncă.
La Fieni, obiceiul și-a păstrat rostul, chiar dacă vremurile s-au schimbat. Târgul rămâne un loc al întâlnirilor, al gusturilor cunoscute și al tradițiilor care dau identitate comunității, departe de graba cumpărăturilor obișnuite.

AUTOR: F.S.














