Președintele Nicușor Dan a avertizat, marți seară, 10 noiembrie 2026, că România trebuie să respecte angajamentele privind reducerea deficitului bugetar pentru a evita o eventuală retrogradare a ratingului de țară. Într-o conferință de presă susținută la Palatul Cotroceni, șeful statului a prezentat dimensiunea deficitului, costurile datoriei publice și consecințele pe care pierderea încrederii investitorilor le-ar putea avea asupra economiei.

Potrivit cifrelor prezentate de Nicușor Dan, deficitul bugetar al României pentru anul 2026 este de aproximativ 150 de miliarde de lei, reprezentând diferența dintre cheltuielile și veniturile statului.

Președintele a comparat această sumă cu valoarea fondurilor alocate României prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pe o perioadă de cinci ani, pentru a ilustra amploarea dezechilibrului bugetar.

Din cele 150 de miliarde de lei, aproximativ 60 de miliarde de lei reprezintă, potrivit șefului statului, dobânzile aferente datoriei publice deja acumulate.

Nicușor Dan a subliniat că menținerea traiectoriei fiscale asumate în fața piețelor financiare este esențială pentru credibilitatea României și pentru capacitatea statului de a continua să se împrumute.

Președintele a explicat că o eventuală reducere a ratingului de țară ar putea determina retragerea unor fonduri de investiții și de pensii, ale căror reguli limitează plasamentele în state cu un rating sub categoria recomandată investițiilor.

Într-un asemenea scenariu, România ar putea fi nevoită să contracteze împrumuturi la dobânzi mai ridicate.

Creșterea costurilor de finanțare ale statului ar putea avea efecte și asupra creditelor acordate populației și companiilor.

Șeful statului a avertizat că unele firme, aflate deja sub presiunea costurilor de finanțare, ar putea întâmpina dificultăți suplimentare, cu posibile consecințe asupra activității economice și ocupării forței de muncă.

Nicușor Dan a menționat și riscul unor presiuni asupra cursului de schimb.

În cadrul conferinței, președintele a abordat și posibilitatea ca România să aibă nevoie de sprijinul Fondului Monetar Internațional, dacă o eventuală retrogradare ar reduce semnificativ accesul statului la finanțare.

El a explicat că un asemenea acord ar presupune condiții stricte de ajustare fiscală. Președintele a arătat că, indiferent dacă România ar ajunge sau nu să solicite sprijinul instituției financiare internaționale, pierderea încrederii investitorilor ar impune măsuri de reducere a deficitului într-un ritm mai accelerat.

Nicușor Dan a precizat că salariile din sectorul public și pensiile reprezintă două dintre cele mai importante categorii de cheltuieli ale statului. În acest context, șeful statului a afirmat că o reducere drastică a deficitului ar fi dificil de realizat fără măsuri care să afecteze aceste capitole bugetare.

Nicușor Dan a amintit că recuperarea încrederii investitorilor după o deteriorare a ratingului de țară poate necesita mai mulți ani. Potrivit datelor invocate de acesta, durata medie a unui asemenea proces este de aproximativ șase-șapte ani.

editor: IFA