România pare că nu poate trece de bariera ridicată de Austria, în drum spre Schengen. Sub pretextul pericolului reprezentant de valurile de migranți care ar tranzita prea ușor țara noastră, autoritățile de la Viena continuă să se opună aderării României, ceea ce presupune pierderi considerabile pentru noi. În acest context, președintele Comsiei de Politică Externă a Senatului, Titus Corlățean, explică opoziția Austriei prin apropierea acestei țări de Rusia.
„Austria a devenit, nu de azi-ieri, dar acum, în timpul războiului de agresiune rus împotriva Ucraina, a un hub rusesc, de o manieră foarte clară și aș spune aproape public asumată, pe contacte politice, de schimburi economice care au crescut substanțial în ultimul an între Austria și Rusia și pe elemente care ne fac să credem că există și contacte pe zona de intelligence. Mi se pare foarte grav ca în interiorul familiei europene să avem un jucător care poate să întrețină relații privilegiate, în condițiile în care toată lumea occidentală democratică a condamnat ferm acțiunea rusă de agresiune împotriva Ucrainei. Și, atunci, avem și un alt tip de explicație al blocajului împotriva României, țară care joacă un rol-cheie fundamental în toată arhitectura europeană atlantică din zonă, inclusiv în sprijinul acordat Ucrainei. Din această perspectivă, putem să înțelegem că neschimbarea poziției austriece nu are legătură doar cu interesele de politică internă și cu folosirea imorală de către dreapta austriacă, în frunte cu Cancelarul Nehammer, a României și Bulgariei într-un joc de politică internă, antiimigraționist ș.a.m.d. Lucrurile sunt mult mai complicate”, a explicat senatorul de Dâmbovița, pentru ziarul Gândul.
Social democratul a mai precizat că, în aceste condiții, România trebuie să adopte o poziție mai fermă și să ia chiar în calcul pârghia atacului la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
„Era datoria noastră ca, după ce autoritățile de la București au încercat, așa cum este și firesc, între ceea ce considerăm parteneri europeni, cartea negocierilor politice, ideea de a promova într-un deplin respect reciproc și cooperare de tip european și găsirea unei soluții de compromis, era cazul ca decidenții de la București să înțeleagă faptul că acest tip de demers nu va funcționa, în speța de față. Am spus de mai multă vreme că Bucureștiul este foarte slab în acest joc, că ar fi trebuit să fie mai ferm, chiar mai dur pe relația cu acest guvern de dreapta de la Viena, folosind pârghii pe care le avem, pârghii de natură internă în România, alte pârghii europene (…) Și, dacă raționamente politice înalte legate de interesul constant al președintelui României, Iohannis, de a privilegia un anumit tip de relație cu Austria, dacă interese mai înalte opresc Guvernul, de la acel moment de la București, să formuleze un atac împotriva Austriei, avem oportunitatea de a folosi o cale contencioasă împotriva Consiliului Uniunii Europene, pentru a obține condamnarea JAI pentru neonorarea angajamentelor în baza tratatelor.România a îndeplinit criteriile de aderare potrivit tratatelor în materie ale Uniunii Europene. Ar fi trebuit să urmeze un vot predictibil al Consiliului în favoarea admiterii României, în baza respectării criteriilor și a tratatelor”, a mai precizat senatorul.
AUTOR: F.S.














