România s-a alăturat altor zece state membre ale Uniunii Europene într-un demers care urmărește reducerea blocajelor din politica externă a UE și analizarea unei utilizări mai largi a votului cu majoritate calificată.

Demersul este susținut de Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Luxemburg, Țările de Jos, România, Spania și Suedia. Cele 11 state solicită valorificarea mecanismelor deja prevăzute de tratatele europene, astfel încât un singur guvern să nu poată bloca în mod nejustificat o poziție susținută de celelalte state membre.

Printre soluțiile avute în vedere se numără folosirea mai frecventă a „abținerii constructive”, evitarea condiționării deciziilor de politică externă de dosare fără legătură directă și analizarea situațiilor în care unanimitatea ar putea fi înlocuită cu majoritatea calificată, fără revizuirea tratatelor.

Subiectul a intrat în atenția publică în contextul reuniunii informale a miniștrilor de Externe ai UE, desfășurată în perioada 1–2 septembrie 2026 la Wicklow, în Irlanda.  România a fost reprezentată de ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu.

Articolul 31 din Tratatul privind Uniunea Europeană stabilește că, de regulă, deciziile din domeniul politicii externe și de securitate comune sunt adoptate în unanimitate. Prin urmare, fiecare stat membru poate împiedica adoptarea unei decizii pe care nu o acceptă.

Tratatul permite însă „abținerea constructivă”. Statul care recurge la acest mecanism nu este obligat să aplice decizia respectivă, dar acceptă că aceasta angajează Uniunea și nu împiedică celelalte state să acționeze.

Tot articolul 31 prevede deja câteva situații în care Consiliul poate decide cu majoritate calificată. În plus, Consiliul European poate hotărî, tot în unanimitate, ca și alte categorii de decizii de politică externă să fie adoptate ulterior prin majoritate calificată. Această posibilitate este cunoscută drept „clauza-pasarelă”.

Mecanismul are două limite importante. Mai întâi, activarea lui necesită acordul unanim al statelor membre, ceea ce înseamnă că România își păstrează posibilitatea de a se opune trecerii unui anumit domeniu la votul majoritar. În al doilea rând, clauza nu poate fi aplicată deciziilor cu implicații militare sau în domeniul apărării.

În sistemul obișnuit al majorității calificate, o decizie trebuie susținută de cel puțin 55% dintre statele membre, în prezent, minimum 15 din 27, care să reprezinte cel puțin 65% din populația Uniunii.

Prin participarea la inițiativa celor 11 state, România susține politic o Uniune Europeană capabilă să adopte mai rapid anumite decizii externe și acceptă discutarea unei utilizări mai largi a majorității calificate acolo unde tratatele permit deja acest lucru.

În același timp, ministrul Oana Țoiu a respins interpretarea potrivit căreia România ar fi renunțat la veto.

„România nu renunță. Dreptul de veto este imposibil de luat României, pentru că este parte din Tratatul Uniunii Europene”, a transmis ministrul. Aceasta a precizat că discuțiile au vizat găsirea unor soluții „pentru a merge înainte, în limitele tratatelor”.

Această orientare presupune că, după un acord unanim privind activarea clauzei-pasarelă într-un domeniu precis, deciziile ulterioare din acel domeniu ar putea fi adoptate fără acordul fiecărui stat.

Scrisoarea celor 11 state reprezintă o inițiativă politică, iar semnatarii nu constituie singuri majoritatea statelor UE. Mai mult, orice activare a clauzei-pasarelă necesită acordul tuturor celor 27 de membri.

Editor: IFA